Nimic nu este ceea ce pare a fi

23 diciembre, 2008

sarbatori fericite!



Probabil ca primul gand care iti trece prin minte este ca imaginea pe care am ales-o sa te felicit de sarbatorile crestine (?!) de Craciun este nu tocmai potrivita. Unde este bebelusul, povestea, unde sunt Maria si Iosif, ieslea, oitele si pastorii...?! Imagineaza-ti ca sarbatoresti aniversarea copilasului tau sau chiar pe a ta; umpli casa cu fotografii de cand erai micut, cu amintiri din acele vremuri , obiecte pe care cu siguranta mama ta le-a pastrat cu multa grija (biberoane, suzete, jucarii sunatoare sau o camasuta care azi imbraca papusa de pe raft); inviti familia, prietenii vecinii, se desface sampania, de servesc prajituri, iar tu...sublim , dar lipsind cu desavarsire!! Nu-i asa ca ceva nu functioneza?!
Ni se intampla cam la fel cand pe 25 decembrie (data de sarbatoare populara la Roma pagana,
nasterea Soarelui neinvins), ne amintim de nasterea Domnului, uitand insa, ba chiar ignorand prezenta Sa, a Celui care in fiecare zi , inclusiv in noaptea de Craciun "sta la usa inimii si bate" pentru a intra si a cina cu noi.
Suntem mult mai dispusi sa acceptam in vietile noastre un Isus bebe, normal! Cum este un bebelus? In primul rand este dependent; apoi el nu poate vorbi, nu poate lua decizii, nu poate sfatui, nu deranjeaza prea mult, se lasa protejat, mangaiat, alintat; un bebelus este un motiv de bucurie, iar daca nu e al nostru, personal, putem sa ajungem sa-l calificam ca pe o mica si pretioasa piesa de muzeu - platesi, intri, admiri si pleci.
Si totusi Isus nu mai este un bebelus cum nici tu , nici eu nu mai suntem bebelusi si nici nu acceptam sa fim tratati astfel. Isus este Mantuitorul, Prietenul, Emanuel, Dumnezeu cu noi, Amin, Alfa si Omega, Inceputul si Sfarsitul, Calea, Adevarul si Viata, Lumina oamenilor!
Isus nu mai este bebelusul de acum 2000 de ani, iar daca trecem inapoi, dincolo de timp, de masuratori, intalnim un Isus fara inceput. Si atunci, cum ramane cu aniversarea...?! Personal cred ca se bucura de supriza aniversarii, desi niciodata nu a avut aceasta pretentie. Dar ar dori, cred , daca tot ne amintim ca exista, sa o facem recunoscandu-L asa cum este, in slava, ca Mantuitor si Prieten al oamenilor, ca Unul care dincolo de darurile noastre prefera sa se daruiasca pe Sine, sa ne conduca, sa ne mangaie, precum un parinte copilasul sau...Isus ar dori sa intelegem ca adevaratii bebelusi suntem noi si ca avem nevoie de El!


Probablemente que la primera cosa en que estas pensando con mirar esta imagen que elegí para felicitarte por la fiestas navideñas (cristianas ?!) será que no es la imagen más adecuada. ¿Dónde está el bebé, el cuento, la María y José, el belén, las ovejitas, los pastores....?
imagínate que estas celebrando el aniversario de tu niño o incluso tú aniversario; llenas la casa de fotos contigo pequeño, con recuerdos de aquellos tiempos, de objetos que seguro tú mamá los ha guardado con mucho cuidado ( biberones, chupetes, juguetes sonadoras o una camisita que hoy viste la muñeca sobre una estanteria); invitas a la familia, a los amigos , a los vecinos, mientras tú...sublime, pero completamente ausente! No es verdad que algo no funciona?
Algo muy parecido ocurre en 25 de deciembre (dia del sol, roma pagana) cuando recordamos el nacimiento de Jesús, pero olvidando incluso ignorando su presencia, la de Aquel que cada día , incluso en la Navidad, está tocando en la puerta de nuestro corazón para entrar y cenar con nosotros.
Estamos mucho más dispuestos acceptar en nuestras vida un Jesús bebé, normal ! ¿Cómo es un bebé? En primer lugar, dependiente; después, el no puede hablar, no puede tomar decisiones, no puede aconsejar, no molesta demasiado, de deja protegido, acariciado, mimado; un bebé es un motivo de alegria y si es nuestro, personal, podemos llegar a caificarlo como una pqqueña y preciosa piesa de museo - pagas, entras, admiras y te vas. Sin embargo, Jesús ya no es un bebé, como igual tu y yo no somos y tampoco nos gusta que nos trate de tal manera. Jesús es El Salvador, El Amigo, Emanuel, Dios con nosotros, Amen, Alfa y Omega, El Principio y El Fin, El Camino, La Verdad y La Vida, La Luz de la gente...
Jesús no sigue siendo el bebé desde hace 2000 años y si pasamos atrás, mñas allá de tiempo y medidas, encontramos un Jesús sin principio. Entonces, cómo queda con el aniversario?
Perosnalmente, creo que se alegra de la sorpresa del aniversario, aunque nunca pretendió que hagamos esto en su honor. Pero, igual desearía que si nos recordamos de su existencia que lo hagamos reconociendolo tal como está, en su splendor, como Salvador y Amigo de la gente, como Uno que más allá de nuestros regalos prefiere ofrecerse a sí mismo, prefiere conducirnos en los caminos de la vida, aliviar nuestro sufrimiento, mimarnos igual que un padre hace con su niño... Jesús desearía que endendamos que los verdaderos bebés somos nosostros y lo necesitamos ...urgente ya!

16 diciembre, 2008

prezentare de carte

Ce stii despre America? Sau...ce nu stii despre America?
Voi incerca sa fac o trecere succinta prin cele 12 capitole ale cartii lui Vicente Verdú (1942), "El planeta americano", carte aparuta in 1995, ajunge in 2003 la cea de-a unsprezecea editie, editura Anagrama (Barcelona, Spania); despre autor, scriitor si jurnalist spaniol, doctor in stiinte sociale, mai multe detalii in blogul sau, www.elboomeran.com;
Cartea e o invitatie la informatie, o imagine detaliata a contagioasei Americii, prezentata dintr-o perspectiva critica, desi subiectiva, dupa cum insusi autorul marturiseste, impulsat fiind mai mult de motive sentimentale decat de o datorie morala in intentia sa de a demitiza visul american si de a sublinia ca ceea ce vine bine americanilor nu ar trebui in mod necesar sa vina bine tuturor...aviz Europei, deja mult virusata Europa, care ar trebui sa ia atitudine cel putin defensiva cand e vorba de importarea Americii!
Va las in compania unei , sper, bune traduceri, nu am gasit foarte multe informatii in romana, iar pentru cei care doresc originalul va las un link de interes:http://www.casadellibro.com/libro-el-planeta-americano/2900000666376;

Orgoliul american
In vreme ce in Europa nu exista zi fara informatii despre evenimentele nordamericane, in Statele Unite stirile din afara abia se vad, mai mult , exista grupuri care ar preferea ca acestea sa nu se vada deloc. Europa este pentru Statele Unite este un trecut de la care prea putin se asteapta idei de viitor...Sistemul nordamerican pare sa nu aiba nimic de invatat in afara sa si nici atat de copiat ceva de la "secunzii" care il inconjoara...
Dragostea pentru Dumnezeu
Acuzatpe motive politice si personale, presedintele Clinton a declarat inaintea ziaristilor in februarie 1995 ca inca conserva energia pentru a le face fata datorita favoarei primite odata cu lectura celor 150 de imnuri biblice, Psalmii lui David. Datorita acestei lecturi, mandatarul primei tari din lume, a reusita sa obtina o "mare mangaiere in suferintele provocate de rivalii sai".
Ceea ce unui presedinte european i s-ar considera drept o ciudatenie, in America este un punct in plus pentru imagine; ceea ce aici nu ar conveni ar fi ca presedintele sa dea semne ca ar fi uitat de Dumnezeu sau ca ar neglija consultarea Bibliei.
In America cei care triumfa sunt considerati fii favoriti ai lui Dumnezeu; este un amestec de incredere in Dumnezeu si de incredere in puterea propriilor negoturi.
Dragostea pentru bani
"Un dolar este un dolar", ceva mai mult decat ceea ce se poate cumpara cu el, ceva mai mult decat o moneda, este cultura ceremoniala, cultura financiara , cultura pop. Nordamericanii isi respecta banul, poate pentru ca si banul la randul sau ii respecat pe ei; nu au suferit ca alte natiuni fraudele unor mari si succesive devalorizari.
Banii, dolarul, se relationeaza nu doar cu o valoare materiala, ci de asemenea, cu valori precum frumusetea, sanatatea sau ori care alta bunastare: "ma simt precum un milion de dolari", "este atat de draguta precum un milion de dolari", sunt exemple de proverbe populare in acest sens.
Suveranitatea capitalului
Robert Dahl in "Preface to economic Democracy" - "Noi, americanii, am trait mereu intre doua viziuni conflictive despre ceea ce societatea americana este si trebuie sa fie. Una este viziunea despre natiunea noastra ca loc de realizare al celui mai mare proiect de democratie, de egalitate politica, de libertate politica la scara continentala; celalata viziune este ideea de o natiune unde libertatea fara restrictii y protectia proprietatii private conduc la achizitionarea unei bogatii nelimitate".
In Statele Unite se poate muri efectiv de saracie sau, alternativ, se poate da lovitura cu o ideea y deveni astfel , de exemplu, un tanar milionar in stilul Bill Gates.
Teama in fata crimei
"Control de arme? Interzicerea detinerii de arme?" Nordamericanii au aprobat un 70% o oarecare forma de control, dar se opun in procent de 74% la ilegalizare. Acest drept este prezent in Constitutie y inradacinat in mentalitatea orasenilor care cred mai mult in principiul defensei proprii decat in protectia Statului.
Proprietatea si apararea vietii personale este o chestiune privata;
Artileria si siguranta electronica pazesc casele in timp ce la televizor, loiali culturii de trib, se ofera necontenit serii de crime, reportaje despre banditi faimosi, abuzuri infantile, asasinate, file despre inchisori, despre prizonieri, detectivi, etc...
Pasiunea pentru temoare
Senzatia de amenintare pare a fi nedezlipita de America; o atmosfera de teama directa y cinematografica, orala, vizuala si stereofonica face parte din cotidianul real;
Frica inunda populatia iar alte medii o o exploateaza , multiplicand-o in planuri, argumente si efecte speciale; crima este excitare si spectacol; societatea nordamericana este excitare si spectacol, o alianta intre cele doua potentand senzationalismul vietii.
Gustul pentru obscen
Americanii sunt sfiosi in chestiuni de sex, dar obsceni in orice altceva; comparativ cu eurpoenii, americanii abia daca se pupacesc pe strada; exista cenzura in TV pentru scene scarboase, politia vigileaza in preajma cinematografelor pentru a opri sau amenda vreun minor care ar incerca macar sa se aseze la coada pentru a cumpara un bilet la vreunul din filmele neautorizate pentru varsta sa...americanii sunt pudici in relatie cu chestii de genul acesta, dar nu simt nici un deranj in a se bucura deschis de alte soiuri de obscenitati; birocratia lor, profund obscena, politia, stilul lor spontan, felul in care mananca ( se manaca pe la colturi, in cinematografe, la cozile administrative, in parcari, inclusiv asasinand...) . Natiunea cea mai bogata din lume este de asemenea si cea mai grasa si cea care cu cea mai mare viteza continua sa se ingrase.
Subtilitatea are foarte putin de-a face cu americanismul si tot la fel de putin cu parfumurile; scumpele parfumuri europene sunt discrete, fragrante en comparatie cu "nauceala" pe care o desprind marcile favorite ale femeii americane, Opium si Obssesion.
Ura fata de intelectuali
Nordamericanii refuza recunoasterea rafinamentului; sunt tarani, iubesc simplitatea si discursurile la subiect; a fi spontan si a da dovada de bun umor, a trata lucrurile serioase nici retoric , nici solemn, a vorbi de general prin intermediul particularului sunt conditii pe care orice vorbitor trebuie sa indeplineasca daca pretinde adeziunea plublicului.
Antiintelecualismul a fluctuat si fluctueaza in intensitate in functie de epoca;dar intotdeauna a fost prezent intr-o socitetate unde intelectualul a fost considerat pretentios, defavorabil si snob, iar, in anumite imprejurari, inclusiv periculos.
O scoala care ar pune accentul pe eruditie mai mult decat pe consolidarea personalitatii si pragmatism ar fi privita cu reticenta.
Liderii nu trebuie sa fie nici prea straluciti , nici prea culti. Trebuie sa fie directi, liberi in exprimare, joviali, muncitori, religiosi si, daca e posibil, sa stie sa calareasca sau sa repare un tractor.
Generatia fara parinti
Generatiei X i-a urmat generatia Y, un "roi de tineri bizari" care cunosc violenta si electronica, conduc pe autopista informatiei y au fost nevoiti sa asume complexitatea crescanda intr-o societate la sfarsit de secol.(XX).
Generatia babyboomers traia cu teama bombei atomice si a razboiului, generatia X cu stresul somajului si al sfarsitului tuturor lucrurilor; cei din generatia Y se pot ingrijora cu adevarat de dezorientarea etica y viloenta in care traiesc.
Las edge cities
Americanii cheltuiesc putin cu iesiri la restaurant, la cafenelele care de fapt nu exista, in imbracamintea festiva, dar investesc tot ce pot in conservarea y imbunatatirea locuintei.
Zone rezidentiale, extinse, congregatii de case , mari de asfalt, vegetatie si iarba, toate acestea au primit numele de edgecity, un continuu flux care avanseaza in toate directiile.
Cibercapitalismul
Ciberspatiul este o alta lume, un alt spatiu, impalpabil, care pentru unii semnifica inceputul unei comunicari egalitare, integratoare, eliberatoare, pacifista sau culmea punk-ului, in vreme ce pentru altii este cauza simplificarii relatiilor interpersonale, a inegalitatii si marginalizarii care altereaza sensul vietii.
America a fost continentul experientei de organizare sociala noua intr-un teritoriu nou. Ciberspatiul, cu atitudinea sa individualista, competitiva, pragmatica, liberala, mercantila, este Ciberamerica!
El planeta americano
Daca intrebi un american care este specificul culinar al tarii sale, fara indoliala iti va raspunde "hamburger"!, care dincolo de faptul ca se comporta ca un aliment , are valoare de document. McDonald's exporta fragmente din visul american odata cu materialele organice. Unii sociologi americani au calificat McDonald 's -urile "apogeu al mediocritatii americane", altii au criticat arcurile galbene din restaurantele McD ca plouand visual America.
Americanii sunt excelenti comercianti, pana aintr-atat incat au ajuns sa vand propriul sistem ca incarnare a viitorului, dar, in cele din urma, Statele Unite, America, duce lipsa de un proiect uman intru devenire.


Inchei aici, dar nu rezist tentatiei de a adauga un text care va va redirectiona in cautarea unui raspuns la intrebarea "ce stii despre America sau ce nu stii despre America", de data aceasta dintr-o alta perspectiva, biblica.(http://www.scribd.com/doc/2071770/EG-White-Tragedia-veacurilor)

"Apoi am vazut ridicandu-se din pamant o alta fiara care avea doua coarne ca ale unui miel si vorbea ca un balaur" Apoc. 13,11


***

presentacion de libro

El planeta americano, Vicente Verdú

¿Que sabes sobre America? o...¿que no sabes sobre America?
Intentaré un viaje corto por las páginas del "planeta americano", autora Vicente Verdú(1942), escritor y periodista español, doctor en ciencias sociales, màs detalles en su blog www.elboomeran.com; el libro publicado por la primera vez en 1995, llega a su oncena edición en 2003, Editorial Anagrama (Barcelona España);
Le recomiendo el libro como una invitación a la información, una imagen detallada de una America contagiosa, presentada de una perspectiva crítica, sin embargo subjetiva, según lo reconoce el autor mismo, siendo impulsionado por razones sentimentales más que morales en su intencion de desmitizar el sueño americano y de subrayar que lo que les cae bien a los americano no tiene que caer bien a todo el mundo...¡ojo Europa!, Europa, la gran virusada, demasiado ya, la que debería tomar actidud por lo menos defensiva cuando se trata de importar America!
Os dejo en la compañia de fracciones de los doce capitulos del libro, sin recordarle que sobre America se habla mucho, desde muchas perspectivas, en muchíssimos libros, entre cual yo os recomiendo El conflicto de los siglos, autora Ellen G.White (http://www.alacan.com/libros-nuevos.asp?Title=El%20Conflicto%20de%20los%20Siglos), intentar buscarlo en web;

El orgullo americano
Mientras que en Europa no hay día sin informaciones sobre eventos del mundo americano, en los Estados Unidos las noticias de extranjero casi se ven, mas hay grupos que desearían desaparecer incluso estas pocas noticias.
Europa es para los Estados Unidos un pasado de lo cual se esperan sólo escasas ideas de futuro. El sistema norteamericano parece no tener nada que aprender fuera de sí, mucho menos de copiar de los "secundarios" que lo rodean.
Sobre el amor por Dios
Acosado por problemaspoliticos y personales, el presidente Clinton declaró antes los periodistas en febrero 1995 que conservaba la energia para hacerles frente gracias al favor recibido con la lectura de los 150 himnos del libro de los salmos del rey David. Mediante este amparo biblico, el mandatario del preimer pais del mundo decía haber logrado "gran alivio ante los sufriemientos que inflingían sus enemigos."
Lo que un presidente europeo pasaría por una rareza, en los Estados Unidos contribuía a apuntalar su imagen. porque lo inconveniente allí sería que el presidente diera señales de olvidar a Dios o no se le ocurriera consultar la Biblia.
Ser americano es un estado mental; los triunfadores son hijos de Dios.
Los americanos mezclan la confianza en Dios con la confianza en sus empresas y acoplan el culto a Dios con el amor por el dinero.
El amor por el dinero
Un dolar es un dolar, algo más allá de lo que se puede comprar con el. El dolar es más que una moneda, es una enseña heraldica, cultura financiera, cultura pop. El dolar se relaciona no sólo con con un valor material sino tambien con el valor de la belleza, de la salud o de cualquier otra bondad. "Me siento como un millón de dólares" o "es tan bonita como un millón de dólares", dichos populares americanos.
Los americanos respetan mucho el dinero quizá porque el dinero respeta a su vez a ellos. No han sufrido como otras naciones las estafas de las grandes o sucesivas devaluaciones.
La soberaña del capital
Robert Dahl - "Nosostros, los americanos, hemos vivido siempre entre dos visiones conflictivos de lo que la sociedad americana es y debe ser. Una es la visión de nuestra nación como el lugar donde se realiza el mayor proyecto de democracia, de igualidad politica, de mayor libertad politicaa escala continental.
La otra visión es la idea de una nación donde la libertat sin restricciones y la proteccion de la propriedad privada conducen a adquirir una riqueza sin limites cualquieras"
En los Estados Unidos efectivamente se puede morir de pobre o alternativamente acertar con una idea y convertirse en multimilionario joven al estilo de Bill gates.
El miedo al crimen
"¿Control del armas? Prohibir la tenencia de armas?"
Los norteamericanos aprueban en un 70% alguna forma de control, pero se oponen en un 74% a la ilegalización: Este derecho está grabado en la Constitución y grabado en el entendimiento ciudadano que cree mas en el principio de la defensa individual que en la protección del estado, del que recela siempre.
La propriedad y la defensa de la vida siguen basicamente en manos privados.
La artillería y la seguridad electronica guardan los muros del hogar mientras la TV dentro, leal a la cultura del tribu, ofrece sin cesar series de crimenes, reportajes sobre bandidos famosos, abusos infantiles y asasinatos multiplos, peliculas sobre prisiones, detectives, gangster, comisarios...
El amor al miedo
La sensación de amenaza parece indespegable de America. Una atmósfera de miedo directo y cinematografico, oral, visual y estereofonico es parte de la cotidianidad real.
El miedo circunda a la población y los demas medios la recogen y la multiplican en sus planos, sus argumentos, sus efectos especiales. El crimen es la excitacion y espectáculo. La sociedad norteamericana es excitacion y espectáculo. Los dos cabos se alian potenciando el sensacionalismo de la vida.
El gusto por lo obscen



13 diciembre, 2008

prezentare de carte

Pentru saptamana aceasta am ales prezentare de carte si voi incepe cu Scapare la Dumnezeu, autor Jim Hohnberger impreuna cu Tim si Julie Canuteson, titlul original Escape to God; cartea este aparuta la noi in traducere Marius Andrei, la editura Zappy's, 2003, deci destul de tarziu a ajuns si la mine, dar foarte bine venita!
O carte de efect si in dreptul meu imi place sa cred ca si-a atins scopul; important e ca efectul sa nu fie de scurta durata ci sa puna in miscare rotitele blocate ale vietii noastre alaturi de Dumnezeu;
O carte autentica, provocatoate si revolutionara, asa cum o prezinta editorii, o invitatie la un exercitiu de antrenare a sufletului, a mintii pentru a auzi vocea lui Dumnezeu, pentru a ne familiariza cu glasul Duhului Sfant si pentru a reusi, prin tagaduire de sine, sacrificiu, sa ne supunem indemnurilor divine; o invitatie si o demonstratie a practicarii unei religii experimentale, o viata noua si plina de satisfactii, o viata la care tu si eu avem acces liber din momentul in care intelegem credinta, increderea in simplitatea si frumusetea sa;
Va invit sincer sa nu ocoliti aceasta carte! Va las in compania catorva ganduri, marca Jim Hohnberger & Tim si Julie Canuteson!

Cand m-am mutat in salbaticie...viata mea spirituala era in terapie intensiva, avand nevoie de resuscitare. Am crezut ca in munti voi scapa de unii dusmani, factori de risc, daca vreti. Am crezut ca influenta lumii prin televiziune era dusmanul. Am crezut ca grijile si ocupatiile unei lumi nebune, lumea muncii zi-lumina erau dusmanii. Am crezut ca toti acestia erau dusmanii care ma retineu de la o viata de crestin.
Aveam dreptate! Aceste lucruri sunt vrajmasi si impiedica dezvoltarea crestinismului adevarat. Ar trebui eliminati cat mai repede posibil din vietile noastre, in asa fel incat influenta lor sa fie minimalizata.
Din pacate, credeam ca lupta cu influenta acestor dusmani era ceea ce constituia lupta spirituala din viata mea. Cand m-am mutat in salbaticie am descoperit ca si in mediul cel mai favorabil pe care mi-l puteam imagina, eram aceeasi persoana care parasise W. Am inceput sa lupt cu pacatele mele numai pentru a descoperi ca aceste pacate nu erau altceva decat simptomele adevaratei mele probleme. trebuie sa va spun ca am inghitit o pastila amara cand am ajuns la concluzia ca adevarata problema, adevaratul dusman, adevaratul factor de risc cu care ma confruntam eram EU!


***

Esta semana he elegido presentacion de libro voy a comenzar con Escapando hacia Dios, autor Jum Hohnberger junto con Tim y Julia Canuteson, titulo original Escape to God;
Un libro que dejará huellas y me gusta pensar que conmigo cumplió su deber de poner en movimiento las ruedas bloqueadas de una vida cada vez mad distante, m,as alejada de la voz de Dios; un libro provocador y revolucionario , una invitación a entrenar la mente y el corazón para escuchar la voz de Dios, para familiarizarnos con la presencia del Espiritu Santo y para conseguir mediante el sacrificio de nuestro yo, someter y obedecer los consejor divinos; una invitación y demonstración de la práctica de una religión experimental, una vida nueva y llena de satisfacciones, una vida a que tú y yo tenemos acceso libre a partir del momento en que vamos a comprender la fe, la confianza , en su simplidad y en su belleza;
Sinceramnete, os invito no evitar a leer este libro!
Para más informaciones on dejo esta direccion. http://store.empoweredlivingministries.org

LinkWithin

toateBlogurile.ro